VALOAREA PIESELOR (6)

In ceea ce priveste valoarea pieselor, este o mare diferenta intre lupta care se da pe tabla de sah si o lupta din viata reala. De ce? Pentru ca in cadrul luptei sahiste, toate piesele lovesc cu aceeasi putere. Adica un glont tras de un soldat (pion) are aceeasi putere cu lovitura tunului (turnului). Un pion are puterea de a dobori regina adversa cu o singura lovitura. Prin urmare, valoarea pieselor este data doar de distanta la care acestea pot lovi si de viteza de deplasare. Cum in sah piesa este obligata sa se deplaseze acolo unde loveste, totul se reduce la mobilitate.

Exceptie de la aceasta regula face pionul, deoarece acesta, cu cat se apropie mai mult de linia a opta, dobandeste o valoare mai mare.

De asemeanea, face exceptie regele, a carui valoare creste foarte mult odata cu intrarea in faza de final a partidei, deoarece riscul de a fi facut mat scade considerabil si, in loc sa mai fie o piesa care trebuie aparata, el poate deveni o piesa de atac.

Mobilitatea si, implicit, valoarea piesei, este de mai multe feluri:

1. Valoarea absoluta

Ea este data de numarul de campuri pe care o piesa poate muta, plus campul pe care este pozitionata, atunci cand se afla in centrul tablei si tabla este goala.

Prin urmare, piesele au urmatoarea valoare absoluta:

D: 28

T: 15

N: 14

R: 9

C: 9

P: 2 + 1

In determinarea valorii pionului, am luat in calcul si campurile pe care doar le ataca fara a muta pe ele.

Aparent, daca ne luam doar dupa acest criteriu, nebunul este mai valoros decat calul si are valoare aproape cat a unui turn. In realitate, din cauza faptului ca nebunul nu poate muta decat de campuri de o anumita culoare, valoarea lui este considerabil mai mica decat cea a unui turn. Daca luam in considerare faptul ca singura piesa care poate sari peste celelalte piese este calul, intelegem de ce se considera ca un cal are aproximativ aceeasi valoare cu a unui nebun.

Daca pionului ii acordam 1 punct pentru valoarea sa absoluta, valoarea celorlalte piese prin raportare la el se considera a fi:

C: 3

N: 3

T: 5

D: 9

Cand este piesa care trebuie aparata, regele ale valoare infinita deoarece pierderea lui inseamna pierderea partidei. Cand este piesa care ataca, valoarea lui este considerata aproximativ egala cu cea a unui cal sau unui nebun.

2. Valoarea relativa

Este data de numarul de campuri pe care o piesa poate muta si pe care le apara si pe care le ataca, inclusiv campul pe care este pozitionata, intr-o pozitie concreta din cadrul partidei.

Ex: In pozitia de mai jos, regina albului are valoare relativa 16,  in timp ce regina negrului are valoare relativa 23.

3. Valoarea reala

Este data de numarul de campuri pe care o piesa poate muta, inclusiv campul pe care se afla pozitionata, fara a suferi pierderi materiale imediate. In cazul in care se preconizeaza un sacrificiu, atunci valoarea sa trebuie crescuta considerabil.

Ex: In pozitia de mai jos, valoarea reala a nebunului de la f3 este 5 deoarece poate muta fara ca albul sa sufere pierderi materiale doar pe campurile: h1, g2, e4, g4.

Atunci cand apreciem valoarea reala a unei piese, trebuie sa urmarim si daca aceasta isi poate pastra cu usurinta pozitia pe care se afla. Este mult mai valoros un cal care se afla in centru tablei si care nu poate fi atacat de vreun pion advers, decat unul care ar putea fi obligat sa isi paraseasca pozitia printr-o simpla mutare de pion. De asemenea, este mult mai valoroasa o piesa care ocupa o pozitie avantajoasa si este aparata de un pion sau de o alta piesa, deoarece, atunci cand este atacata de o piesa cu valoare mai mare sau egala, ea nu este nevoita sa fuga.

Ex: In pozitia de mai jos, calul albului de la e5 este mai valoros decat calul negrului de la e4, deoarece acesta din urma poate fi alungat de pe pozitia sa centrala foarte usor, prin mutarea pionului alb de la f2 la f3.

In aprecierea valorii reale, trebuie sa tinem cont si de cat de mult colaboreaza acea piesa cu celelalte si daca ataca sau apara campuri cu o valoare deosebita.

Ex: In pozitia de mai jos, chiar daca este pozitionat la f8 si pare a avea o mobilitate redusa, calul negru are o valoare mare, deoarece apara campul h7, asupra caruia este concentrat atacul albului.

De asemenea, in aprecierea valorii pieselor, trebuie sa luam in calcul si valoarea ipotetica.

4. Valoarea ipotetica

Este valoarea reala pe care o piesa o poate dobandi in timp, fie prin efectuarea unei suite de mutari, fie datorita faptului ca partida inainteaza spre final sau pot sa apara amenintari sau posibilitati de atac in zona in care acea piesa este pozitionata.

Ex: Calul alb de la h2 are o valoare ipotetica mare, ceea ce ii creste si valoarea reala, deoarece poate ocupa usor o pozitie centrala la e5, pozitie pe care foarte greu mai poate fi obligat sa o paraseasca.

In cadrul partidei, trebuie sa urmarim in permanenta cresterea valorii reale a propriilor piese printr-o pozitionare mai buna si printr-o colaborare mai buna cu celelalte. De asemenea, trebuie sa urmarim reducerea valorii reale a pieselor adversarului.

Font Resize
Contrast
ro_RORomanian